Red Wine
  • Paula Stanca

EXPLORAREA VINOTURISMULUI DIN ROMÂNIA

Actualizată în: 23 iul. 2021

Vinul este o destinație turistică importantă. Cu toate acestea, nu este de obicei principalul motiv pentru turiști. Aceștia nu doar vizitează crama pentru turul cramei și vin, ci planifică o călătorie pe baza prezenței altor factori, cum ar fi atracțiile, aventurile culinare și activitățile în aer liber. În acest sens, enoturismul României este încă la început, în ciuda creării site-urilor promoționale și a unui grup de trasee ale vinului. Enoturismul românesc este promovat prin intermediul CrameRomania.com, o bază de date a cramelor din România din anul 2013 de pasionații de vin și Revino.ro, un subsite al CrameRomania.com care oferă informații detaliate despre enoturismul. În ceea ce privește proiectul de trasee viticole din România, acesta nu a reușit să susțină un aflux de turiști, în principal din cauza infrastructurii slabe din zonele rurale în care se află majoritatea cramelor românești. În regiunile vitivinicole cu întreținere slabă a drumurilor, rețele de telecomunicații și spații de cazare rare, este dificil să prelungiți șederea turiștilor în zonă. Din 250 de crame din România, mai puțin de 10 au cazare la fața locului sau în apropiere. Ca atare, simbolul conceptului occidentalizat de un traseu al vinului pentru mai multe zile cu degustări de vin, de alimente, cursuri de gătit, participare la evenimente regionale legate de vin, vizite la muzeele din apropiere, suveniruri și magazine cu produse locale nu se găsește în România. Se pare că nu există o relație reciprocă între turismul vinului și comunitatea locală, prin urmare, nu se poate vorbi de o dezvoltare durabilă a turismului viticol. Mai mult, enoturismul românesc nu are promovare națională și internațională, ceea ce duce la o participare redusă. Fuziunea viniturismului cu cel gastronomic și cultural ar fi o pârghie strategică pentru ca România să obțină un avantaj competitiv pe piața internațională de turism vitivinicol. În acest context, România ar trebui să ofere servicii de cazare și mâncare ca instrumente de dezvoltare pentru regiunile sale viticole și, prin urmare, să îmbunătățească infrastructura prin creșterea numărului de pensiuni, hoteluri și restaurante. România ar trebui, de asemenea, să promoveze interconectarea dintre enoturismul și comunitatea locală al căror sprijin activ prin produse locale, meșteșuguri, tradiții, valori culturale și servicii suplimentare oferite sunt necesare, alături de crame; pe de o parte, să rețină turiștii clienți vechi, să atragă alții noi și, în același timp, să crească dezvoltarea economică a întreprinderilor locale. Acest lucru ar duce la un turism durabil în România, promovând practici ecologice, unicitatea comunității și specificitatea regiuni. În schimb, acest lucru ar încuraja dezvoltarea încă ne răspândită a practicilor durabile, pe care turiștii le iau în considerare atunci când aleg o destinație de vacanță. Cu un efort concertat al cramelor pentru a-și promova produsele în cadrul traseelor turistice, personal calificat și un serviciu excelent pentru clienți, cramele vor putea transforma clienții îndrăgostiți de vin în avocați ai bradndului. Ca atare, schemele de loialitate și recomandarea de la om la om ar trebui să fie utilizate ca parte a unei strategii mai largi de creștere a loialității față de brandul de țară. Guvernul ar trebui să ofere subvenții podgoriilor pentru comercializare și promovare și ar trebui să încorporeze toate traseele ale vinului, evenimente și serviciile legate de vin într-un website național. Toate cele de mai sus, combinate cu o viziune clară pe termen lung a turismului vitivinicol din România ar creea ramuri economice pe scară largă și ar crește turismul viticol pe plan intern și global.



Cu toate acestea, în comparație cu alte țări producătoare de vin, România are un avantaj competitiv în turismul vitivinicol, datorită patrimoniului său și povestirlor excelente. Prezența fostelor familii regale în anumite regiuni vitivinicole face ca unele crame din România să fie destinații istorice, alături de principala atractivitate a cramei. Mai mult, poveștile unice despre nașterea unor podgorii după prăbușirea comunismului vor atrage emotional consumatorii. Povestea cramelor va imprima brandurile în mintea consumatorilor prin capturarea inimii lor. De exemplu, Tohani Winery spune povestea de dragoste a prințului Nicolae al României și a Ioanei Doletti, o fată obișnuită din satul Tohani, cu care s-a căsătorit în secret. Drept urmare, prințul și-a pierdut toate privilegiile nobiliare, singurul lucru cu care a rămas fiind podgoria Tohani, care a devenit pasiunea sa până la sfârșitul zilelor sale. O altă vi a unui descendent nobil este Crama Prințul Stirbey deținută de baroneasa Ileana Kripp – Costinescu, nepoata prințesei Maria Stirbey a României, care împreună cu soțul ei baronul Jacob Kripp ș-a revendicat podgoria familiei în 2001, care produce acum unul dintre cele mai bune vinuri din România. Beciul Domnesc ‘The Royal Cellar’ este un alt exemplu de mare narațiune. Proclamat ca monument istoric în patrimoniul cultural național al României, a fost construit în timpul domniei lui Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea și constă din 20 de pivnițe cu o colecție de peste 100.000 de sticle cu cea mai veche datând din 1949. O altă poveste interesantă este cea a englezului Philip Cox, care importa bere Heineken în România în anii '90. Cox a ajuns să cumpere fosta cramă de stat comunistă Recas, care este acum una dintre cei mai mari producătoare de vin din România. Sau, povestea lui Nello dal Tio, născut în Italia, inventator al aparatului de cafea cu o ceașcă și fondator al celei mai mari fabrici de aparate de cafea din lume, care a decis să se retragă și să facă vin pe dealurile Petro Vaselo din regiunea viticolă a Banatului românesc. Astfel de exemple de narațiuni convingătoare pot atinge sentimentele oricărui băutor de vin care îl atrage spre brand și spre vinul în sine. Ca atare, marketingul bazat pe povestire va face vinul României să iasă în evidență pe orice piață globală competitivă. Imaginea prinților, prințeselor sau a oricăror regalități, profilul unic și istoria investitorilor străini ar trebui să fie întotdeauna utilizate ca instrumente de marketing pentru a spori vânzările cramelor, prin consolidarea loialității față de brand și a legăturii emoționale între băutorul de vin, cramă și vin.


Mai mult, în spatele vinurilor premium din România se află expertiza vinificatorilor străini angajați de companii pentru a ridica calitatea vinului românesc pentru a fi la egalitate cu țările producătoare de vinuri de top. Acești oenologi și consultanți în vinuri, precum Athanasse Fakorelis de Davino, Stephen Donnelly de la Budureasca, Oliver Bauer al Prințului Știrbey, Ombeline Pages al Domeniilor Segarcea pentru a numi doar câteva, au adus tehnici inovatoare de vinificație pentru a exprima cel mai bine terroirul românesc în vinurile produse. O metodă obișnuită este de a face vinuri seci din struguri care sunt de obicei dulci vinificați. Dealu Mare AOC este regiunea care are cei mai mulți experți în vin.

3 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate