Red Wine
  • Paula Stanca

FACTORI SUBSTANȚIALI CARE AU CONTRIBUIT LA SITUAȚIA ACTUALĂ A SECTORULUI VINULUI DIN ROMÂNIA

Actualizată în: 23 iul. 2021

Unul dintre motivele pentru care sectorul vitivinicol din România nu a putut să se dezvolte și se află încă în impas astăzi după trei decenii de la prăbușirea comunismului, s-a datorat în principal greșelilor reformei agrare din anii 1990. Exploatațiile agricole ale fermierilor expropriate de așa-numitele Cooperative Agricole de Producție (CAP) în timpul colectivizării au fost returnate familiilor din 1991 cu gospodăriile primind doar până la 10 ha de teren arabil, urmat de o modificare a legii, șase ani mai târziu care acorda familiilor până la 50 ha de teren agricol. Mai mult, pe tot parcursul procesului de restituire a terenurilor, foștii proprietari de podgorii au primit parcelele de viță-de-vie răspândite, cu o dimensiune medie de 0,15 ha. Legea prevedea, de asemenea, că oricui primea orice teren agricol i se interzicea vânzarea acestuia un anumit număr de ani. Cu toate acestea, în această mare schemă, decidenții politici nu au reușit să ia în considerare că o forță de muncă rurală semnificativă a abandonat agricultura și s-a mutat în zonele urbane în timpul planificării centrale. Ca atare, foștii proprietari de terenuri și-au recăpătat în mod neașteptat pământul, pe care nu au capacitatea de a-l exploata singuri.

Lipsind mecanizarea, resursele și inputurile necesare, terenurile au fost lăsate în paragină și nelucrate ani de zile. Ca atare, dezvoltarea și modernizarea sectorului vitivinicol din România au fost imposibile într-un mediu caracterizat de fragmentarea podgoriilor, disputele privind limitele terenurilor, conflictele privind titlurile de proprietate, lipsa subvențiilor guvernamentale și legile haotice ale guvernului cu restricții privind vânzările de terenuri. Acest lucru a dus la un impact catastrofal asupra oricărui tip de investiție agricolă privată sau publică. În ceea ce privește investițiile străine, legile României interziceau cumpărarea de terenuri agricole de către orice întreprindere străină. Ca atare, fără investiții străine permise și cu o lipsă imensă de resurse guvernamentale pentru a restabili agricultura tradițională, cramele au fost reconstruite încet de către monopolul local. Întreprinderile agricole de stat comuniste (IAS) au fost ultimele privatizate și, în majoritatea cazurilor, prin metoda MEBO( adică vânzarea de acțiuni sau părți sociale ale statului muncitorilor, angajaților sau salariaților) . În 2000, 9.4 million (IAS) ha au fost, în cele din urmă, retrocedate foștilor proprietari, care la rândul lor au fost cumpărate de foștii angajați (IAS) care aveau toate cunoștințele, conexiunile și finanțele pentru a aduna parcelele răspândite în terenuri viticole mari, care reprezintă astăzi cele mai mari poidgorii din România. Abia după intrarea României în UE în 2007, aceste câteva crame mari, care aveau forță de muncă, cunoștințe, timp și perseverență pentru a solicita fonduri UE, au putut să-și modernizeze capacitățile, să cumpere echipamente și tehnologii noi și să ridice în cele din urmă calitatea vinului pentru a-l face, oarecum competitiv la nivel internațional. Astfel, micii producători au rămas în urmă în procesul de îmbunătățire a infrastructurii de cramă și promovarea exporturilor. Până în prezent, investițiile străine în sectorul vitivinicol sunt extrem de scăzute în România, din cauza piețelor externe de vin românești stabilite sub nivelul lor, a fragmentării podgoriilor, a lipsei cererii de îmbuteliere premium și a netransparenței investițiilor.


Ca atare, pentru a crește fluxul de investiții străine directe, trebuie luate măsuri îndrăznețe pentru a îmbunătăți mediul de afaceri din industria vinicolă românească. Măsurile ar trebui să includă stimularea investițiilor și a concurenței, reducerea riscurilor și costurilor comerciale și îmbunătățirea cadrelor juridice pentru a asigura transparența și eficiența în efectuarea tranzacțiilor comerciale. Mai mult, este de o importanță capitală integrarea vinurilor românești pe piețele globale printr-o promovare agresivă a campaniei internaționale de marketing la nivel național, o imagine de brand atractiv pentru vinurile românești.



 

2 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate